DeiVerbum.ro

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Faptele Apostolilor

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

Capitolul 14

    1. Dar au ajuns niște iudei din Antiohia și din Iconiu, care au atras mulțimile de partea lor și, lovindu-l pe Paul cu pietre, l-au târât în afara cetății, crezând că murise.
    1. Dar când ucenicii s-au adunat în jurul lui, el s-a ridicat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat împreună cu Barnaba spre Derbe.
    1. După ce au predicat evanghelia în cetatea aceea și au făcut mulți discipoli, s-au întors la Listra, la Iconiu și la Antiohia.
    1. Ei au întărit inimile discipolilor și i-au îndemnat să rămână statornici în credință [spunând]: "Trebuie să [trecem] prin multe încercări, ca să intrăm în împărăția lui Dumnezeu".
    1. Ei le-au hirotonit prezbiteri în fiecare comunitate și, după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat Domnului în care crezuseră.
    1. Trecând prin Pisidia, au ajuns în Pamfilia.
    1. După ce au vestit cuvântul în Perga, au coborât la Atalia;
    1. de acolo s-au îmbarcat pentru Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o împliniseră.
    1. Când au ajuns acolo, au adunat comunitatea și au relatat tot ceea ce făcuse Dumnezeu cu ei și cum le-a deschis și păgânilor poarta credinței.
    1. Și au rămas mai mult timp cu discipolii.

Evanghelizarea la Iconiu

Capitolul 14

19 Dar f au ajuns niște iudei din Antiohia și din Iconiu, care au atras mulțimile de partea lor și, lovindu-l pe Paul cu pietre, l-au târât în afara cetății, crezând că murise. 20 Dar când ucenicii s-au adunat în jurul lui, el s-a ridicat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat împreună cu Barnaba spre Derbe.

Încheierea primei călătorii misionare

    21 După ce au predicat evanghelia în cetatea aceea și au făcut mulți discipoli g, s-au întors la Listra, la Iconiu și la Antiohia. 22 Ei au întărit inimile discipolilor și i-au îndemnat să rămână statornici în credință [spunând]: "Trebuie să [trecem] prin multe încercări, ca să intrăm în împărăția lui Dumnezeu". 23 Ei le-au hirotonit h prezbiteri i în fiecare comunitate și, după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat Domnului în care crezuseră.
     24 Trecând prin Pisidia, au ajuns în Pamfilia. 25 După ce au vestit cuvântul în Perga, au coborât la Atalia; 26 de acolo s-au îmbarcat pentru Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o împliniseră. 27 Când au ajuns acolo, au adunat comunitatea și au relatat tot ceea ce făcuse Dumnezeu cu ei și cum le-a deschis și păgânilor poarta credinței. 28 Și au rămas mai mult timp cu discipolii.

 

Note de subsol

f Câteva manuscrise amplifică versetul: Pe când ei se aflau acolo şi predicau, au ajuns nişte iudei din Antiohia şi din Iconiu şi, întrucât apostolii vorbeau cu îndrăzneală, aceia au convins mulţimile să se îndepărteze de ei, zicând că nu spun nimic adevărat, ci că mint în toate.
g Verbul grec matheteuo, urmat de acuzativul persoanei, înseamnă mai degrabă "a-şi face discipoli" (Mt 28,19), decât "a instrui pe cineva", cum apare în NVg.
h Deşi verbul grec heirotoneo înseamnă "alegere prin ridicarea mâinii", deci alegere din partea comunităţii pentru o misiune specială, aici Luca arată că preoţii sunt aleşi de apostoli.
i În VT zaqen (= bătrân) constituie un grad social distinct, cu funcţii politice şi religioase. Bătrânii reprezentau întregul popor în activitatea religioasă (Ex 3,16 etc.), erau asociaţi cu conducătorul comunităţii (Dt 27,1 etc.) şi exercitau funcţii judiciare (1Rg 21,8). În perioada monarhiei, rolul lor scade din cauza regilor tirani. În perioada postexilică, puterea şi funcţiile lor cresc şi sunt fixate nu prin lege, ci prin tradiţie. În evanghelii, "bătrânii" constituie o grupare formată din capii familiilor bogate şi influente, care, împreună cu cărturarii şi arhiereii, alcătuiau Sinedriul. Ca orientare politico-religioasă, împărtăşeau poziţia laxistă a saduceilor. Au avut un rol determinant în condamnarea lui Isus şi în persecuţia primilor creştini (Fap 4-6). Începând cu Fap 11,30, termenul este folosit pentru a-i indica pe conducătorii comunităţilor creştine. Împreună cu apostolii, aceştia iau decizii în privinţa doctrinei creştine şi a moralei. Treptat, termenul va fi folosit pentru conducătorii spirituali ai Bisericilor locale care administrau şi sacramentele (Iac 5,14).
copiere simplă
copiere cu trimitere
copiere cu formatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28


 
© 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro